Abordarea terapeutică pe care o folosesc se numește Emotion Focused Therapy – EFT (a nu se confunda cu emotional freedom technique, cu care nu se asociază). EFT este o abordare umanist-experiețială, integrativă (cu elemente din terapia centrată pe persoană, terapia gestalt, terapia existențială, teorii psihologice actuale legate de emoție, cogniție, atașament și psihodinamică), care dispune de suport empiric/evidence-based.
Principiul de la baza acestei abordări psihoterapeutice este acela că pentru a schimba o emoție, aceasta are nevoie ca mai întâi să fie simțită. De asemenea, terapia EFT ne spune că emoțiile sunt la bază adaptative putând, însă, deveni dezadaptative din cauza unor evenimente de viață adverse. În lipsa unei bune reglări emoționale, pot să apară sentimente de neputință, copleșire sau lipsă de control față de situațiile de viață/emoțiile trăite sau chiar o lipsă de contact cu acestea (impresia că nu simțim nimic). Așa ne putem explica stările emoționale chinuitoare și intense din anxietate sau depresie, de exemplu. Conștientizarea propriilor emoții, simțirea, utilizarea, reglarea sau transformarea lor oferă persoanei sentimentul competenței personale, putând astfel să funcționeze autentic și eficient în relație cu sine și cu ceilalți.
În procesul terapeutic EFT este esențial ca relația terapeutică să fie una empatică, caldă, dar care să ofere și ghidaj. Astfel, persoana este ghidată de terapeut în a trăi, explora, transforma, da sens și a regla emoțiile.
Conform teoriei EFT există 3 tipuri de emoții: primare, secundare și instrumentale.
- Emoțiile primare apar spontan ca răspuns la stimulii din mediu. Acestea pot fi adaptative sau dezadaptative;
- Emoțiile secundare maschează emoțiile primare atunci când acestea sunt prea dificil de accesat (exprim furie când de fapt sunt trist);
- Emoțiile instrumentale sunt acele emoții care ne ajută să manipulăm mediul exterior.
Psiholog Maria Stăniloiu - exploreazaviata.com 