Cine este de fapt psihologul și de ce te poate ajuta

Am remarcat că în ultimul timp se vorbește tot mai des despre mersul la psiholog. Fie că mulți vorbesc din perspectiva unuia sau despre experiența lor în cabinet, fie că auzim asta în grupul de prieteni, la job sau în emisiunile televizate. Ceea ce totuși nu se discută este despre cine este acest psiholog și ce face el, mai concret, de merită plătit pentru asta.

Pentru a răspunde la această întrebare, simt nevoia să fac niște clarificări în ceea ce privește parcursul devenirii unui psiholog. Ulterior, vom afla și că există multe tipuri de psihologi care fac lucruri foarte diferite.

Cum devii psiholog?

Drumul unui psiholog începe în facultate. După ce este admis, urmează trei ani de licență în care se familiarizează cu fundamentele psihologiei, învață statistica în psihologie și cum să facă o cercetare științifică, studiază atât aria organizațională, a muncii, cât și cea legată de psihoterapie sau psihologie clinică. La finalul acestor trei ani, în majoritatea facultăților, viitorul psiholog prezintă o cercetare științifică întemeiată chiar de el, sub îndrumarea unui profesor și este examinat. În urma acestor trei ani, absolventul capătă o viziune generală asupra psihologiei și o înțelegere temeinică a tuturor ariilor acesteia. Dar drumul nu se oprește aici.

Odată cu masterul, vine și specializarea. Aici, fiecare psiholog alege aria psihologiei în care dorește să se specializeze. Conform Colegiului Psihologilor din România, autoritatea care se ocupă cu reglementarea profesiei de psiholog, acordarea atestatelor de liberă practică și alte aspecte care vin in ajutorul practicantilor, un psiholog poate fi: psihoterapeut, psiholog clinician, psiholog educațional, consilier școlar sau vocațional. De asemenea, un psiholog se poate specializa în psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sau în psihologia muncii, transporturilor și serviciilor.

Asta înseamnă că putem întâlni un psiholog, atât în cabinetul de psihologie, în școli, în spitale, atunci când avem nevoie de un aviz pentru locul de muncă, pentru permisul de conducere, cât și în organizații sau în structuri ale ministerelor statului (poliție, armată etc.). Cu toții sunt psihologi, însa pregătirea lor este una diferită care constă în 2 ani de master și 3-4 ani pentru un psihoterapeut. Bineînțeles, aici se adaugă cursuri de perfecționare, workshop-uri, propriul proces terapeutic și multe, multe cărți citite pe durata întregii cariere.

Pentru a-și putea exercita profesia de psiholog, oricare ar fi specialitatea, este nevoie de un atestat obținut de la Colegiul Psihologilor din România. Ulterior, tot acolo poate avansa în treaptă în urma unor evaluări.

Și totuși cine este psihologul la care mergi?

Acum că am făcut o delimitare a tipurilor de psihologi și am aflat ce presupun studiile de bază, aș vrea să ne concentrăm pe acel psiholog care e învăluit de mult mister în societatea noastră: psihologul la care mergem în cabinet.

Mai precis, psihologul pe care îl găsim cu un zâmbet cald pe față, într-un cabinet la fel de călduros, este fie psihoterapeutul, fie psihologul clinician, fie are ambele specializări. Ambii vor fi numiți de mine, în continuare, specialiști în sănătate mentală.

Psihologul clinician este cel care poate face evaluări clinice, adică utilizând teste validate științific sau interviul clinic, poate întocmi un raport referitor la sănătatea mentală a clientului. De asemenea, el poate face și intervenții terapeutice de scurtă durată, adică să asiste clientul în vederea depășirii unui obstacol sau rezolvarea unor probleme cotidiene, cum ar fi gestionarea mai eficientă a timpului, îmbunătățirea abilităților de comunicare la locul de muncă sau cu familia, optimizarea abilităților de luare a deciziilor într-o manieră autonomă.

Psihoterapeutul este cel care poate efectua atât intervențiile legate de probleme cotidiene, ca cele exemplificate mai sus, cât și cel care merge în profunzime, mai ales când este vorba de o rană sufletească dureroasă, cum ar fi o traumă, o despărțire sau un divorț, pierderea cuiva drag, când ne dorim eliberarea de un anumit simptom sau când există o anumită tulburare (cum ar fi tulburarea de panică care este caracterizată prin episoade de atacuri de panică).

De ce să alegi un psiholog și nu pe altcineva?

Există persoane care nu sunt psihologi, dar care îți garantează marea cu sarea în schimbul serviciilor lor. De obicei, aceste persoane sunt plăcute, șarmante, par de încredere, chiar pot să devină un model de viață pentru tine. Cu toate astea, în cele mai multe cazuri, cu toate că te vei simți validat și bine pe moment, procesul nu va avea rezultate reale, de durată și nu va reprezenta o vindecare autentică.

Psihologul nu este un prieten care îți dă sfaturi sau cineva care își dă cu părerea despre ceea ce îi spui. Psihologul nu îți găsește niște interpretări cu iz de profunzime care sună bine, dar în esență sunt superficiale. Din contră, un specialist în sănătate mentală are rolul de a te îndruma, de a stimula ce e mai bun din tine, de a te susține emoțional, de a te ajuta să te explorezi tocmai pentru a ajunge să te înțetelegi mai bine, să crești și să evoluezi. Asta presupune un proces constant, implicare și efort. Câteodată, pentru că lucrează în profunzime, rezultatele terapiei nu vor fi unele absolut evidente, însă în timp vei observa că faci lucrurile diferit. De exemplu, îți dai seama că poți, în sfârșit, să spui “nu” fără să te simți vinovat, că atunci când ești implicat într-un conflict reusești să îl rezolvi mult mai ușor sau că ai reușit să te desprinzi de persoanele care nu îți făceau bine.

În final, dacă îți dorești o vindecare reală, îți recomand să verifici dacă persoana la care mergi în cabinet este într-adevăr psiholog, adică un specialist în sănătate mentală (asta o poți face verificând registrul psihologilor de pe site-ul Colegiului), informează-te în legătură cu specialitatea acestuia, caută recomandări și nu ezita să încerci alt psiholog, dacă nu te simți confortabil cu cel la care mergi. Ca în orice domeniu, există persoane mai pregătite și altele mai puțin pregătite. Încearcă să nu generalizezi o experiență neplăcută cu un psiholog și să crezi că toți psihologii sunt așa. Dă-ți șansa reală de a primi un ajutor de calitate, de a fi mai liber, de a te vindeca. Meriți.

Cu drag, Maria


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s